The Lyon King

Olympique Lyon trece ca un uragan prin campionatul francez, devastând totul în jurul sau si tot ceea ce întâlneste în drum. Enormul efort depus de presedintele Aulas, a creat posibilitatea ca aceasta echipa sa se transforme din una de divizie secunda intr-un dictator instalat brutal peste Ligue 1, castigând nu mai putin de sapte titluri consecutive. Este punctul culminant al unui stil, suveran în Franta, inca dator in Europa însa.
.
Golurile lui Benzema, Fred si Kallstrom în victoria obtinuta pe terenul celor de la Auxerre dadeau cea de-a saptea liga franzeza din istoria clubului Ol. Lyon, toate de forma consecutiva. De aceasta gigantul francez a transpirat mai mult decat sezoanele anterioare, victoria nefiind cântata pana în ultima etapa, unde a ajuns cu doua puncte avantaj în fata celor de la Girondins Bordeaux. Victoria de la Auxerre le-a permis celor de la Lyon sa declanseze ce-a de-a saptea fiesta anuala consecutiva. Un adevarat hit pentru un Lyon fondat în 1950, care debutase însa in Ligue 1 in sezonul 1946/1947(sub alta denumire), competitie pe care a câstigat-o pentru prima oara în 2002. Atunci a început zdrobitoarea dominatie a unui colos ce a fost atins cu bagheta magica în iulie 1987. Se întâmpla odata cu sosirea în functia de presedinte a lui Jean-Michel Aulas (înca ocupa aceasta functie), un personaj carismatic cu o moderna viziune globala asupra fotbalului care si-a propus sa transforme echipa orasului sau intr-unul din granzii Europei. În acel moment Ol.Lyon ratacea prin Ligue 2 la umbra vecinilor de la Saint Etienne, deja câstigatoare a zece titluri în prima liga franceza. Un motiv cu greutate pentru ca suporterii celor de la Lyon sa arate mostre de scepticism in fata unui om de afaceri necunoscut, a carui unica tangenta cu fotbalul era o pasagera trecere prin birourile celor de la Olimpique Marseille.

Startul succesului
.

Proiectul pe termen lung desenat de acest informatician ajuns presedinte a dat primele roade in 1995, atunci cand echipa ajungea vice-campioana a Frantei. Rezultat repetat în 2001. Era linistea de dinaintea furtunii. Lyon-ul conta deja pe prima sa sarja de vedete, formata din Edmilson( acum la Villareal, dupa etapa Barcelona), Luyindula, Dhorasoo( mai tarziu ajungea la Ac Milan), Muller, Coupet( jucatorul lui Atletico Madrid de circa o saptamana de zile), un alt brazilian care a jucat pentru Barcelona, Sonny Anderson si Giovanni Elber, ulterior ajuns la Bayern Munchen. Antrenati de Jaques Santini, jucatorii lyonezi au început sa scrie un capitol din istoria fotbalului francez, capitol ce înca nu are epilog. Acest amalgam de staruri formau prima mare generatie ce avea sa domine fotbalul francez aparand blazonul unui club ce dadea navala in Ligue 1 intr-un mod cu totul neasteptat. In chiar acel an ajungea la Lyon, Juninho Pernambucano, actualul capitan, emitand deja semnale de ceea ce va fi capabil sa faca o data cu trecerea anilor. Nici mai mult nici mai putin, castigarea aalte sase titluri conscutive in Ligue 1 pe baza de inteligenta, putere, rezistenta fizica si psihica, aptitudini de lider si calitatile unei adevarate masini de transformat lovituri libere.

Teama de Europa
.
Juninho avea sa ia asupra sa toata raspunderea unei echipe care incepea sa isi vanda vedetele si sa se rearmeze( asta in timp ce continua sa faca furori in Ligue 1), pentru a asalta Liga Campionilor. Scop pentru care s-a format un alt mare bloc condus prima oara de Paul Le Guen, iar mai tarziu de Gerard Houlier, bloc format din Eric Abidail( acum la Barcelona), Michael Essien( Chelsea ), Diarra(Real Madrid),Malouda(Chelsea), Tiago( Juventus ), Cris sau John Carew, care impreuna cu Juninho si Govou au continuat sa isi faca treaba in Franta si au inceput sa castige respect in Champions League.Batranul Continent incepea sa il cunoasca pe ” The Lyon King”, un club performant, modern, o echipa ce practica un fotbal tot mai atractiv, care murea insa in optimi sau in sferturile Ligii mari. An dupa an s-a perpetuat senzatia de a fi una dintre cele mai bune echipe din competitie pusa in situatia de impacheta prea devreme. S-a ajuns astfel la cel de-al saptelea titlu consecutiv castigat in Franta, iar parcursul european dorit, utopie cu sezoane in urma, a devenit necesitate acum.

Dubla istorica
.
2007/2008. Condusa de pe banca tehnica de catre Alain Perrin, echipa a castigat Ligue 1 si Cupe de France. Un succes fara precedent in istoria clubului. Eventul a fost finisat intr-o finala de cupa castigata in fata celor de la PSG, cu un gol marcat de Govou in minutul 102 al partidei, gol ce va ramane gravat pentru totdeauna in scurta, deocamdata, lista de succese a echipei din Lyon. Eventul din sezonul 2007/2008 este o dovada in plus a impresionantei dominatii aplicate fara mila de clubul condus de Aulas peste fotbalul francez. Calificata in extremis in optimile Ligii Campionilor, dupa o remiza reusita in fata Barcelonei care era deja trecuta matematic de grupe, Lyon se vedea eliminata dupa unul dintre cele mai slabe meciuri ale sale din ultimele sezoane de catre chiar cea care avea sa castige ulterior trofeul, Manchester United. Multi dintre suporterii lyonezi gandeau atunci” Aici s-a incheiat un ciclu, a murit o echipa ce putea fi campioana Europei”. Insa ” The Lyon King” nu renunta. Pustiul batran numit Juninho va mai conduce inca un asalt asupra Europei avand in spatele sau o noua generatie al carei destin este sa mentina steagul sus in Franta si sa isi puna, in cele din urma, continentulla picioare.