Nu se poate misca. Nu poate vorbi. Abia poate respira. Carutul cu rotile se indreapta spre peluză. 30 000 de suflete isi varsa recunostinta in fata unui om care a trait si a suferit pentru fotbal. “Borgo gol, Borgo gol” iar lacrimile lui Robberto Baggio nu pot fi stapanite. E greu sa vezi o drama, te poti detasa afectiv atunci cand doar o privesti fara sa fii implicat, însă stii, ai fost acolo in gazon, esti primul in a recunoaste acest gen de durere. Să vrei și să nu poți. Au fost colegi la Fiorentina. Erau supraumiti “B2″. In sezonul 1998/1999 cuplul “B2″ marca 29 din totalul de 44 goluri reusite de echipa viola. 14 Baggio, 15 Borgo.
.
Nu a fost niciodata un mare jucator. Insa a stat alaturi de mari jucatori precum Baresi, Van Basten, Rijkaard, Maldini sau cel care acum il ajuta sa simta iar mirosul gazonului, Roberto Baggio. El a fost cel care i-a dat Milanului biletul de intrare in finala Cupei Campionilor din 1990 cu un gol marcat in poarta celor de la Bayern Munchen.
Aparatul care traduce cuvintele ce i se invart in minte transmite catre ecranul tabelei de marcaj: “Lasati fotbalul in pace”. L-ar intreba si pe Ronaldinho: “ Te ard lacrimile? Pe tine cel pentru care pasiunea pentru fotbal a fost sufocata de dependenta pentru bani?” Se abtine. El a trait intr-un alt fotbal. Nu intelege de ce trebuie sa fie in mijlocul a mii si mii de supozitii. “Lasati fotbalul in pace.”
Tribuna striga”Borgo gol, Borgo gol”. Destinul i-a jucat lui Stefano Borgonovo o farsă crudă, insă fotbalul, acest fotbal tot mai rătăcit printre contracte de zeci de milioane si idei mega-dimensionate, inca mai are rabufniri de conștiință atunci când își aduce aminte de cei care l-au slujit umili si cu onoare. Mie unul mi s-a facut pielea de gaina vizionand acest videoclip.
.
Nu a fost niciodata un mare jucator. Insa a stat alaturi de mari jucatori precum Baresi, Van Basten, Rijkaard, Maldini sau cel care acum il ajuta sa simta iar mirosul gazonului, Roberto Baggio. El a fost cel care i-a dat Milanului biletul de intrare in finala Cupei Campionilor din 1990 cu un gol marcat in poarta celor de la Bayern Munchen.
Aparatul care traduce cuvintele ce i se invart in minte transmite catre ecranul tabelei de marcaj: “Lasati fotbalul in pace”. L-ar intreba si pe Ronaldinho: “ Te ard lacrimile? Pe tine cel pentru care pasiunea pentru fotbal a fost sufocata de dependenta pentru bani?” Se abtine. El a trait intr-un alt fotbal. Nu intelege de ce trebuie sa fie in mijlocul a mii si mii de supozitii. “Lasati fotbalul in pace.”
Tribuna striga”Borgo gol, Borgo gol”. Destinul i-a jucat lui Stefano Borgonovo o farsă crudă, insă fotbalul, acest fotbal tot mai rătăcit printre contracte de zeci de milioane si idei mega-dimensionate, inca mai are rabufniri de conștiință atunci când își aduce aminte de cei care l-au slujit umili si cu onoare. Mie unul mi s-a facut pielea de gaina vizionand acest videoclip.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu