Nu am apucat sa vad inceputul meciului dintre Fiorentina si Steaua, insa dupa 25 de minute de la startul meciului ajung in fata ecranului. Mi se spune ca este egal inca, insa jucam bine. Minciuna, ma gandesc. Steaua nu a mai jucat bine de pe la inceputul anilor 90.
.
Nu stii catre cine sa iti indrepti sperantele de a vedea un dribling, ceva care sa ii rupa siretul de la sort vreunui fiorentin. Dayro Moreno? Nicolita? Nimic care sa iti creeze emotii. Aceeasi Steaua de vreo 15 ani incoace. Lipsa curajului, poate la antrenor, poate la jucatori, poate igrasia istoriei romanesti mereu povestind despre razboaie defensive, cert este ca acest lucru afecteaza mult jocul Stelei ( si nu numai al Stelei ) in meciurile internationale.
.
Steaua a inceput actualul sezon la fel cum l-a terminat pe precedentul; plina de indoieli. Majoritatea criticilor se centrau in incapacitatea echipei de a genera fotbal frumos, care sa le placa si suporterilor. Amicalul cu Roma nu se pune, pentru ca ulterior aceeasi Roma a fost tarata pe jos chiar in propriul ei stadion de catre CFR Cluj. S-a putut vedea in aceste prime meciuri ale sezonului ca Steaua are probleme serioase in momentul in care este nevoita sa mute mingea dinspre linia de fundasi catre zona unde se creaza pericolul pentru poarta adversa. Motiv pentru care jucatori precum Radoi, ca punct de plecare, si Dayro Moreno ca punct de finisaj se anuntau piese vitale pentru noua campanie interna si internationala. Destinul lui Radoi este strans legat de cabinetele medicale, iar salvarea a venit de unde multi nu sperau; Banel Nicolita.Startul bun al extremei steliste, in ciuda numeroaselor voci care ii contestau prezenta in prima echipa, a impins echipa catre grupele Champions League si catre pozitiile fruntase din campionatul in intern.
.
Golurile Stelei, atunci cand vin, nu vin consecinta a unor actiuni cu traiectorii precise, logice care sa dea impresia atacului bine coordonat care se sfarseste cu o baie de sange printre adversari. Punctul forte al echipei din Ghencea este axul defensiv, aceeasi defensiva, fara de care probabil la poarta lui Zapata s-ar petrece un adevarat bal de ocazii. Insa la fel ca in intreaga nostra istorie, ne aparam ce este al nostru niciodata nu atacam ce este de atacat. Fiorentina era echipa caruia i se puteau lua toate punctele, cu Lyonul nu va mai fi asa de usor( personal, o vad echipa cea mai puternica din grupa), iar nemtii oricat de prost ar juca tot ei ies in castig iar peste toate declaratiile sforaitoare, clasamentul grupei dicteaza nemilos ca Steaua este pe ultimul loc.
.
Acestea sunt impresiile unui suporter roman care isi doreste an de an ca in sfarsit o echipa romaneasca sa faca furori in Europa.
miercuri, 1 octombrie 2008
Idei in stationare: Atat poate Steaua?
Etichete:
CHAMPIONS LEAGUE,
FOTBAL ROMANESC,
STEAUA
Abonați-vă la:
Postare comentarii
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu