Run Banele, run!

Unde este restul de 78 de minute? Nu am putut viziona Galatasaray - Steaua în direct aşa că prin amabilitatea unui prieten stau acum şi privesc înregistrarea. “Cum a fost meciul? “.”Parcă am revăzut un mixaj între meciurile naţionalei de la EURO. Sigura deosebire că cei presaţi de nevoia unui rezultat favorabil au fost adversarii”.
.

La prânz am văzut-o printre declaratiile oficialilor din Ghencea pe Ana Maria Brânză luptându-se pentru aurul olimpic şi am strâns pumnii pentru ea. Seară văd pe net după doar câteva minute de la startul meciului, Galatasaray - Steaua 0-2, unul dintre goluri marcat de Nicolita. Am strâns iar din pumni. Instantaneu. Bravo Bănele! Banel cel mult hulit. Hulit şi înainte de meci, hulit şi acum după meci.
.
De ce? Probabil că simțindu-l ca cel mai din popor jucător al Stelei, suporterul se refulează în Bănel. El suporterul ar fi putut face la fel de bine sau chiar mai bine decât ceea ce a făcut Bănel cu Galatasaray. Este un amestec de invidie, ciudă şi frustrare. El, Bănel, unul din fundul pământului, ajuns la Steaua să câştige mii şi mii de euro, nu este cu nimic mai presus decât suporterul. Şi suporterul poate fugi ca apucatul pe banda terenului. Şi suporterul poate da cu stângul în dreptul în loc să scuture plasa porţii. Suporterul poate chiar simula mai frumos şi mai efectiv.
.
Iar Bănel nu poate face ceea ce face suporterul. Bănel nu poate înjura. Bănel a tras de șoșonii înfipţi în glodul desfundat al străzilor cartierului în care s-a născut pentru a ajunge la Steaua. Banel chiar a alergat ca apucatul. A preferat să alerge. Nu a stat să înjure în faţa televizorului. Bănel e unul dintre noi. Şi asta îl roade pe suporterul român. De ce desculţul ăsta a reuşit? Bănel va fi probabil motivul celor câtorva zeci de milioane de euro în plus ce vor intra în casieria clubului Steaua. Ne vedem pe Ghencea la retur. Run Bănele, run!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu