Trei meciuri. Verdictul internaţional cade necruţător. Cel mai slab meci de la EURO, România-Franţa, meciul cu cel mai controversat arbitraj, România-Italia ( vezi retragerea ulterioara a arbitrului ) şi o lecţie de fotbal dezbrăcat de onoare şi calitate într-unul dintre cele mai decisive momente ale acestui campionat european, România-Olanda, moment care a atras privirile unui continent întreg şi nu a oferit nimic altceva decât prilejul de a ne face cunoscuţi drept fricoşi, lipsiţi de energie, timoraţi şi debili psihic. Nemeritat, însă ăsta este efectul.
.
A curs multă cerneală pe marginea acestui România-Olanda. Vorbele sunt uneori mult prea lipsite de substanţă pentru a putea demonstra adevăruri care dor. Am revăzut de zeci de ori rezumatul video al respectivului meci, încercând să îmi dovedesc că am avut o primă impresie greşită, că la cald, în orele scurse imediat după partidă, am căzut pradă tentaţiei de a exagera, aflat fiind sub influenţa rezultatului nesatisfăcător. Însă imaginile, aşa precare cum am reuşit să le captez, grăiesc mai multe adevăruri decât sute de cuvinte aglomerate în acelaşi loc. Orice alte comentarii venite din partea mea sunt de prisos. La trei zile distanţă de finalul meciului, senzaţia este aceeaşi. Nu am atestat de antrenor, însă îl am pe cel de suporter.
sâmbătă, 21 iunie 2008
Secile dovezi ale unei tactici falimentare
Etichete:
Articole,
EURO 2008,
FOTBAL ROMANESC,
NATIONALA
Abonați-vă la:
Postare comentarii
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu