Poveştile fotbalului: EURO 92 - ” Pentru tine, fetiţa mea”

Puţini oameni cunosc impresionanta şi tragica poveste a lui Kim Vilfort, unul dintre eroii acelei selecţionate daneze culese de pe plajă pentru a distruge toate pronosticurile Campionatului European Suedia 1992.
.
6 Aprilie 1992. Armata sârbă condusă de câtre Slobodan Miloşevici lua cu asalt Sarajevo. Conflictul din fostul spaţiu iugoslav avea să lase echipa naţională a sârbilor fără posibilitatea participării la europenele organizate de Suedia. Locul Iugoslaviei avea să fie oferit Danemarcei.
.
Componenţii selecţionatei daneze savurau o vacanţă care să le şteargă amărăciunea provocată de ratarea calificării la europene. Lipsea însă din mijlocul lor, Kim Vilfort. În timp ce colegii lui stâteau îngropaţi până la gât în nisipul fin al plajei, Kim se afla într-una din camerele unui spital din Copenhaga, lipit de patul lui Line, fiica sa de şapte ani, bolnavă de leucemie.
.
În momentul în care Richard Nielsen, antrenorul danez de atunci, l-a sunat pentru a îl întreba dacă vrea să joace la Europene, Kim refuză în primă instanţă, însă cedând insistenţelor soţiei sale, acceptă. Cu o condiţie însă: să fie lăsat să zboare la Copenhaga pentru a îşi vedea fiica ori de câte ori era posibil. “Ricardo”, aşa cum îl alintau danezii pe antrenorul Nielsen, a fost de acord iar Kim pleca cu lotul selecţionatei spre Suedia.
.
Orele treceau greu pentru Kim. Era chipul trist într-o echipă care trăia acel EURO ca pe o fiestă în toată regula. Coechipierii l-au susţinut necondiţionat, jurând că nimeni nu va afla despre drama lui Vilfort. După fiecare partidă, jucătorul zbura spre spitalul în care fiica sa se lupta cu necruţătoarea boală. Danemarca avansa către finala campionatului european cu aceeaşi viteză cu care se stingea viaţa
micuţei Line.
.
Înaintea finalei, Kim a vorbit cu Nielsen. Nu mai putea, trebuia să îşi vadă fata. Antrenorul nu a gândit de două ori: ” Du-te să o vezi, mie îmi este suficient dacă eşti aici cu o oră înainte de meci”. Nielsen afirma ani după despre Kim: ” Era o adevărată dramă. Vroia să stea alături de fiica sa, însă vroia să joace şi finala. Îi eram dator”. Kim s-a întors pentru a juca finala împotriva nemţilor, iar în minutul 79 al partidei, după o preluare cu mână nevăzută de către arbitru ( asta da a fost mâna lui Dumnezeu ) a pus 2-0 pe tabela de marcaj în favoarea Danemarcei. Bucuria jucătorilor la gol trecea mult peste faptul că titlul european era la doar zece minute distanţă. Era un omagiu adus prietenului lor şi micuţei Line, cea care îl văzuse pe tatăl său proclamându-se campion al Europei fotbalistice, cu doar o lună înainte se se stingă pe patul acelui spital din Copenhaga.

Surse consultate: Marca - editia tiparita, Site oficial Euro 2008, site Brondby IF