Bătrân la 26 de ani

Aleargă. Într-o extremă îl aşteaptă gloria şi faima ,în cealaltă abisul, prăbuşirea.
.
Cartierul îl invidiază, el cel care “s-a scos”, este plătit şi se şi distrează pentru banii ăia.A tras lozul cel mare şi chiar dacă acum va trebui să transpire precum o ţâşnitoare, fără dreptul de a obosi sau a greşi, el este cel care apare în ziare şi la televizor, femeilesuspină după el iar copii vor să îl imite. Însă, el cel care începuse să joace pentru plăcerea de a juca pe uliţe neasfaltate, acum joacă pe stadioane îndeplinind un contract şi obligaţiile acestuia. Să câştige.
.
Impresarii îl cumpără, îl vând, îl închiriază, el se lasă manevrat în schimbul a şi maimulţi bani, a şi mai multă faimă. Cu cât are mai mult succes, mai mulţi bani, cu atât mai mult devine un prizonier. Supus disciplinei, antrenamentelor dure, bombardamentelor cu analgezice şi infiltraţii care să îl facă să uite de durere şi să mintă sănătatea. Înaintea meciurilor se îmbată cu apă şi doarme singur.
.
La 26 de ani poate fi considerat deja bătrân. Muşchii obosesc prea devreme :
“-Hahalera asta nu mai dă gol nici dacă terenul este înclinat !”
.
Într-o zi îşi dă seama că şi-a jucat viaţa pe un singur zar iar faima s-a risipit.Damă trecătoare şi risipitoare, faima nu i-a lăsat nici măcar un bilet de adio.” -Mă laşi ? La televizor apare Dayro. Dacă vrei poţi să te plimbi cu maşina prin Alexandria. Ai fost şi tu UN fotbalist. Ai şi clipuri pe Youtube. Ce mai vrei ?”